UN MESAJ DISPERAT …
Apr 5th, 2010 | Publicat de ioan | Categorie: Cazuri, Colaborări, MărturiiArticolul acesta este postat pentru că mulţi dintre noi suntem în această situaţie şi se adresează tuturor. Mesajul primit este numai un impuls pentru a prezenta sub această formă problematica şi fiecare se bucură de toată consideraţia…
Impulsul pentru a scrie acest articol este un mesaj disperat de la o mamă cu suflet frumos, care în nevoia de a-şi întări legătura sufletului cu Dumnezeu face tot felul de cursuri, chiar şi reconectarea cu Eric Pearl, dă să se facă şi slujbe, citeşte fel de fel de cărţi, dar cu fiecare umplându-şi mintea cu informaţii pe care se străduieşte să le „ţină minte” se îndepărtează tot mai mult de trăirea în prezent, de ceea ce face clipă de clipă ca şi copiii cu jocul lor, de unitatea cu Întregul, cu Dumnezeu Tatăl, este tot mai puţin „vie”. Şi tensiunile ei interioare se transmit şi la copil. Pe ea se poate minţi dar pe el nu…
Fiecare clipă este unică în felul ei şi este important s-o trăim cu armonie şi bucurie. Pe blog este atrasă atenţia că informaţiile din cărţi şi cursuri ne sunt utile numai dacă ne putem detaşa de ele, lăsându-le în sertăraş, în hardul calculatorului, până ne pot fi utile. Dar acest aspect nu este uşor. Observ şi pe unii din cei cu care lucrez şi pe care, pentru a putea face terapii, îi îndemn să facă cursurile ANATECOR-ului. Dacă nu lucrăm imediat după curs la o zi sau două mă sună că nu se simt bine. Cauza este că dau prea mare importanţă informaţiilor pe care le primesc de la curs, care de altfel sunt deosebite dacă ne putem detaşa de ele până avem nevoie de ele, coborându-le trăirea în prezent de la cca 70% la cca 1%…
Şi reconectarea cu Eric Pearl este bună. Aşa cum este menţionat într-un alt articol nivelul mediu de conectare actual este de cca 1,4%. Nivelul ei de conectare înainte de reconectarea cu Eric era de cca 0,8%, după reconectare ajungând până la un nivel de conectare de cca 5,5%. Dizarmoniile din gânduri, vorbe şi fapte după reconectare până în momentul când mă caută îi coboară din nou nivelul de conectare la cca 0,5%.
Şi slujbele sunt bune. Ele sunt cu atât mai bune cu cât preoţii care le fac sunt mai armonioşi. Dacă simţim nevoia să mergem la preoţi să mergem la cei cu har. Mai este important ca slujbele să fie de mulțumire pentru că astfel sunt legile creaţiei făcute încât niciodată nu primim mai puţin decât merităm. Ca să putem primi şi mai mult trebuie să ne sporim armonia sufletului cu Dumnezeu.
Altădată chiar i-am spus că este important să lucrăm împreună dar atunci nu m-a înţeles şi după vreo 3 şedinţe a crezut că e mai important să facă alte cursuri… să urmeze alte căi…
Abia de curând, când a ajuns să vadă că nu mai are nici o soluţie, s-a bucurat mult să mă regăsească. De la prima şedinţă începe să se simtă mai bine dar recuperarea este într-o măsură mai mică decât dacă n-ar fi făcut nici un curs. Fiind un suflet deosebit viteza de recuperare creşte mult de la a 2 şedinţă. În prezent se simte tot mai bine, se poate bucura tot mai mult de fiecare clipă… Şi pe linie profesională îi apar clienţi mai armonioşi… Nivelul ei de conectare actual este de cca 25%. A început să se simtă mai bine şi băiatul…
În funcţie de cât mă caută fiecare să lucrăm mai mult cu atât are şanse să-i sporească starea de armonie.
De fiecare depinde dacă este în stare să ţină aproape pentru a se putea ridica. Ceea ce se face este o şcoală de spiritualitate. Trebuie să înţelegem că aşa cum şcoala clasică poate fi zilnică sau la fără frecvenţă şi colaborarea cu fiecare se face în funcţie de cum simte fiecare nevoia. Când cei cu care colaborez vor să rărească şedinţele, din diferite motive, de comun acord stabilim un program astfel ca fiecare să-şi poată urma cât mai frumos calea…
Cu Lumină şi Iubire
Ioan


Ma bucur din suflet, si multumesc mult pentru acest articol minunat, articol care ajuta foarte mult pe toti cei aflati in cautare.
Si eu am cautat peste tot, ani la rand, starea de armonie si de bucurie, si am fost prin manastiri in Italia, am cautat maestri spirituali, am calatorit mult si prin India, mergand pe la multi maestri si invatatori, si cu toate acestea nu reuseam sa fiu bine, sa ma ridic. Intotdeauna fugeam dupa informatii, si dupa tehnici spirituale, crezand intotdeauna ca trebuie sa fac “ceva” ca sa fiu bine.
Si iata ca dupa toate acestea, domnul Ioan Muntean mi-a iesit in cale, si deja dupa doua saptamani de terapie se rezolvau foarte multe probleme pe care le-am dus in spate o viata (si implicit vieti…), si starea de tristete, de nemultumire si de stres lasa tot mai mult loc bucuriei, si multumirii in sufletul meu.
De asta, dragii mei, incerc de fiecare data sa impartasesc aceste articole minunate de la domnul Ioan, nu pentru ca as avea ceva de castigat, ci pentru a va spune ca ajutorul este aici si acum, aproape de noi, si sa multumim la Dumnezeu pentru asta… este greu sa alergi pe la cursuri, pe la grupuri de meditatie, pe la guru, duhovnici, etc… si in sinea ta sa ramai cu nemultumire, cu lacrimi… sa simti ca nimeni nu te (mai) poate ajuta, ca nimeni nu iti poate intelege oful… am cautat ani de zile ajutorul, la fel cum altii au stat ani la rand pe la maestri spirituali la ashram-uri (similare cu manastirile noastre), practicand tot felul de tehnici spirituale, de control al mintii, al respiratiei… si intorcandu-se inapoi poate mai rau fata de cum au plecat..
Este important sa ne deschidem, sa lasam fricile, prejudecatile, si sa primim de la Dumnezeu Lumina, Iubirea si Bucuria ce coboara sublim prin domnul Ioan, si care ne ajuta sa reanviem, sa fim tot mai vii, mai stralucitori, mai plini de viata, si tot mai in armonie cu Tot si toate – ajutorul este aici si acum.
Multumesc din suflet, Christos Este Viu!
Poate ca orice fel de curs ar trebui sa inceapa cu definirea rolului INCREDERII in SINE in procesul de evolutie spirituala .
Spun asta pentru ca se stie (chiar si Eric Pearl in cartea sa “Reconectarea” subliniaza) ca nici un curs si nici o metoda, tehnica, etc. nu va aduce echilibrul intr-o fiinta daca nivelul INCREDERII in SINE lipseste sau este scazut – sau va aduce echilibrul dar acela va fi un echilibru de moment, un echilibru instabil.
Daca nu se pune accentul pe INCREDEREA in SINE oamenii vor depinde mereu, mereu de carti, de tehnici, cursuri si de terapeuti…..iar aceasta dependenta ii va tine mereu separati de ei insisi, de esenta lor divina, de vocea lor interioara, in loc sa ii apropie .
TOT ce am citit este minunat si daca avem incredere in noi isine vom avea lumina si pace sufleteasca pe cararea vvietii vom putea sa facem totul sa fie bine pentru totii.