Postez şi un comentariu făcut de Gabriela la „Alchimie Spirituală – O sinteză” pentru a putea fi văzut mai bine; merită.

„Așa cum aurul se călește în foc așa și sufletul nostru spre a ajunge aur are nevoie de foc. Scânteia o avem în ființele noastre dar trebuie să aprindem focul, pentru asta avem nevoie de d-ul Ioan. El ne ajută să aprindem focul iubirii divine în sufletele noastre. Atunci alchimia ne transformă in făurarii propriului nostru suflet, folosind focul divin.

Este foarte important să avem dorința de a face din sufletele noastre sălaș focului iubirii divine, că în rest lucrează Dumnezeu. Eu am încercat să fac acest lucru singură. Dorința am avut-o, dar nu am reușit și atunci Dumnezeu mi l-a trimis pe d-ul Ioan. Multumesc Lui Dumnezeu! Este atât de frumoasă această alchimie! Fiecare etapă a ei este de o frumusețe copleșitoare! Este adevărat că vedem frumusețea ei după ce am depașit-o! Sublimul momentului în care contemplăm această frumusețe șterge orice discomfort pe care l-am resimțit.

Se aseamănă cu momentul în care, dupa ce ai escaladat un munte, privești de pe cel mai înalt pisc frumusețea drumului pe care l-ai parcurs (chiar de el a fost greu și ai mai avut și prăpăstii de trecut). După ce contempli, vezi la orizont un pisc și mai înalt, și mai frumos și atunci iți doresti să-l atingi și pe acela. Iți rogi călăuza să te însoțescă și pleci la drum. Nu este bucurie mai mare decât aceasta, de a avea o călăuză, un drum și prieteni cărora să le povestești despre toate acestea.

Vă doresc, ca Bunul Dumnezeu să vă întărească pașii și să vă umple sufletele de bucurie.

Cu iubire și respect, Gabriela”

Cu Lumină şi Iubire, Ioan